30 de ani de „Ajutor caritabil oferit de SZU”

Doctorii George Bennett şi Lyle Archibald, medici pensionari care slujesc alături de numeroși alţi medici de specialitate, călătoresc în ţări în curs de dezvoltare de mai multe ori pe an pentru a oferi instruire miniştrilor sănătăţii şi personalului medical din ţările respective. Cei doi şi-au oferit în mod voluntar timpul şi abilităţile ca parte a „Ajutorului caritabil oferit de SZU”, organizaţia umanitară a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă.

Bennett şi Archibald se numără printre cei aproximativ 246 de voluntari de specialitate dedicaţi şi printre cei peste 80 de misionari umanitari cu timp deplin care fac muncă de teren în întreaga lume. În timp ce programul umanitar s-a extins în ultimii 30 de ani, mai multe persoane instruite s-au oferit să ajute la implementarea a opt programe iniţiate sub umbrela „Ajutor caritabil oferit de SZU”.

O astfel de mobilizare organizată la nivel mondial a început în anul 1985 odată cu cererea preşedintelui Bisericii, Spencer W. Kimball (1895-1985), adresată membrilor din Statele Unite şi Canada de a ţine un post special pentru victimele secetei şi foametei din Etiopia. Nu era pentru prima dată când membrii Bisericii ajutau într-o criză internaţională: de remarcat, în perioada de început a stabilirii membrilor în teritoriul Utah, Brigham Young a desemnat „fermieri pentru indieni”; după Primul Război Mondial, femeile mormone au donat mai mult de 200.000 de baniţe cu grâu celor săraci; între anii 1946-1947, au fost distribuite alimente şi provizii medicale pe scară largă în Europa sfâşiată de război; membrii s-au alăturat celor de alte credinţe pentru a ajuta în urma cutremurului din Grecia din anul 1953 şi, apoi, au oferit asistenţă extinsă refugiaţilor în urma conflictului din Vietnam.

Rezultatele cererii Primei Președinții din anul 1985 de a oferi donaţii de pe urma postului special (abţinerea de la hrană sau apă pentru două mese consecutive) au depăşit cu mult aşteptările conducătorilor Bisericii. Aproximativ 6,4 milioane de dolari au fost donaţi cauzei din Etiopia. Apoi, în parteneriat cu alte organizaţii caritabile internaţionale, Biserica a oferit provizii ţării sfâşiate de război şi afectate de secetă, Etiopia.

În anul 1990, reamintind de aceste eforturi umanitare organizate cu succes, preşedintele Thomas S. Monson a informat membrii Bisericii că „Avem responsabilitatea de a oferi ajutor precum şi speranţă celor flămânzi, fără adăpost şi asupriţi atât acasă, cât şi în străinătate”.

Organizaţia umanitară „Ajutor caritabil oferit de SZU” se concentrează pe intervenţii în situaţii de urgenţă, un efort de a răspunde atât nevoilor imediate, cât şi celor pe termen lung, ca urmare a dezastrelor naturale cum ar fi recentul ciclon de pe Insula Vanuatu din Pacific, unde au fost distribuite provizii de urgenţă. Timp de mulţi ani, voluntari medicali au instruit medici din ţările în curs de dezvoltare cu privire la tehnicile de resuscitare neonatală. Acum, acest program s-a extins pentru a include şi îngrijire oferită mamelor. În încercarea de a spori abilitatea oamenilor de a se bizui pe forţele proprii, voluntarii umanitari îi instruiesc pe localnici cu privire la producţia de alimente şi nutriţie. O altă prioritate se concentrează pe diagnosticarea şi tratarea problemelor de vedere şi, în acelaşi timp, pe oferirea de echipament şi consumabile pentru controalele oftalmologice şi posibilele operaţii. În multe părţi ale lumii accesul la apă potabilă este limitat. Organizaţia „Ajutor caritabil oferit de SZU” ajută la construirea sistemelor de apă şi canalizare care oferă comunităţilor o sursă convenabilă de apă potabilă. De asemenea, organizaţia „Ajutor caritabil oferit de SZU”, în parteneriat cu alte organizaţii caritabile, desfăşoară campanii de imunizare pentru a reduce numărul de îmbolnăviri care pot fi prevenite.

Anul trecut, de exemplu, aproape 60.000 de scaune cu rotile au oferit mai multă mobilitate multora care se aflau la nevoie. În final, mobilizarea a cuprins o varietate de proiecte comunitare care s-au concentrat în primul rând asupra grupurilor de refugiaţi din întreaga lume.

În iunie 2014, dr. George Bennett, un anestezist din Ivins, Utah, a călătorit în Tajikistan ca instructor medical. Bennett şi soţia sa, Marcia, au colaborat cu oficiali locali din domeniul sănătăţii, medici, moaşe şi asistente din întreaga ţară pentru a introduce o nouă tehnică pentru sănătatea mamei.

Cuplul Bennett, ambii având în jur de 70 de ani, au slujit aproximativ unsprezece ani ca voluntari în programul internaţional de îngrijire pentru mame şi nou-născuţi, iar acum adaugă la eforturile lor caritabile din cadrul Bisericii un nou program pilot dezvoltat de Jhpiego, o organizaţie de sănătate nonprofit afiliată Universităţii Johns Hopkins şi Organizației Mondiale a Sănătății. Tehnica ajuta la rezolvarea hemoragiei post-partum, fosta cauză principală a deceselor materne din Tajikistan; punerea în aplicare a tehnicii a redus deja simțitor numărul de decese.

„Observi nivelul de succes din cadrul proiectului atunci când mergi şi instruieşti, donezi, echipamentul necesar, iar ei susţin proiectul pe cont propriu – ei fac ca proiectul să funcţioneze”, a spus Marcia Bennett. „Atunci ştii cu adevărat că ai adus o schimbare în practicile legate de sănătate ale unei țări.”

Pe un alt continent, dr. Lyle Archibald, medic oncolog pensionat şi voluntar de şase ani în cadrul organizaţiei „Ajutor caritabil oferit de SZU”, a organizat o echipă pentru a răspunde nevoilor singurului spital de cancer din Paraguay.

„Am trimis pe rând câte o echipă de medici de specialitate pentru a investiga, astfel încât să nu copleşim cadrele medicale locale”, a explicat Archibald. „Am vrut să evaluăm nevoile lor şi să dezvoltăm programe pentru a le ajuta în oferirea celor mai bune practici de îngrijire medicală din ţara lor.”

Proiectul lui Archibald a oferit în cele din urmă programe de formare care au inclus tehnici chirurgicale propuse şi au ajutat localnicii să optimizeze eficienţa şi eficacitatea echipamentelor de care dispuneau deja.

„Nu intenţionăm să recreăm infrastructura locală”, a explicat Gustavo Estrada, directorul de operațiuni de teren din cadrul serviciilor umanitare ale Bisericii. „Problemele locale necesită soluții locale și utilizarea resurselor locale. Încheiem parteneriate cu alte organizaţii care s-au dezvoltat într-un cadru local astfel încât să putem produce cel mai mare impact asupra nevoilor existente.”

Efortul concentrat din anul 1985 privitor la Etiopia a marcat începutul folosirii donaţiilor de post în scop umanitar. (Darurile de post sunt folosite de regulă pentru a ajuta şi sprijini membrii nevoiaşi ai Bisericii la nivel local). Membrii au continuat să răspundă oferind voluntar donații și, în anul 1991, au fost invitați să scrie „nevoi umanitare” în rubrica „Altele” din formularul standard pentru donaţii. În anul 1996, o rubrică separată numită „Proiecte umanitare” a fost adăugată pe formularul de donaţii. Toate donațiile făcute pentru fondul umanitar, fonduri acordate gratuit de membri din întreaga lume, sprijină în mod direct eforturile Bisericii de a ajuta pe cei nevoiași din întreaga lume, indiferent de credință, etnie sau circumstanţe. Cheltuielile suplimentare pentru bunurile donate, instruire şi transport sunt acoperite de către Biserică astfel încât persoanele nevoiaşe să beneficieze în mod direct de fondurile donate. Conducătorii umanitari ai Bisericii încheie parteneriate cu alte organizaţii de sănătate, caritabile şi nonguvernamentale (ONG-uri) pentru a optimiza eforturile lor de pe teren.

La cei 30 de ani de la cererea iniţială de strângere de fonduri donate în mod voluntar, anvergura efortului umanitar al Bisericii depăşeşte acum cu mult rândurile propriilor membri şi influenţează sute de mii de persoane, în special din lumea a treia sau din ţările subdezvoltate. De exemplu, în anul 2014, s-a oferit asistenţă în 131 de ţări şi aceasta a avut impact asupra unui număr de aproximativ 1,2 milioane de persoane.

„Asemenea caritate este mai mult decât ajutor”, a explicat Sharon Eubank director general al organizaţiei „Ajutor caritabil oferit de SZU”. „Când este pusă în aplicare în conformitate cu principiile corecte, aceasta subliniază demnitatea, valoarea umană, cooperarea, unitatea, sacrificiu și încredinţarea că nimeni nu este prea sărac, prea infirm sau prea marginalizat pentru a contribui cu ceva de valoare.”

Găsiţi AICI un infografic al activităţilor şi programelor organizaţiei „Ajutor caritabil oferit de SZU”.