Un nou volum din seria „The Joseph Smith Papers Project (Documente referitoare la Joseph Smith)” care prezintă manuscrisul pentru tipărire al Cărţii lui Mormon a fost publicat în data de 4 august de către Church Historian’s Press, aceasta fiind o carte a Departamentului de Istorie a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. „Revelations and Translations, Volume 3: Printer’s Manuscript of the Book of Mormon (Revelaţii şi traduceri: manuscrisul pentru tipărire al Cărţii lui Mormon)” este al 11-lea volum publicat în cadrul proiectului care se realizează prin efortul continuu al Bisericii de a pune la dispoziţia publicului fiecare document scris de Joseph Smith, fondatorul Bisericii, sau de către copiştii săi.
- Manuscrisul
- Vârstnicul Steven E. Snow
- Cartea
- Un nou volum din seria „The Joseph Smith Papers Project”
- Fotografie înrămată cu manuscrisul Cărţii lui Mormon
- Manuscrisul
- Robin Linkhart, preşedinta Celor Şaptezeci ai Comunităţii lui Hristos
- Vârstnicul Steven E. Snow, istoric şi cronicar al Bisericii, prezintă noul volum din seria Joseph Smith Papers
- Manuscrisul
- Coperta
- Clădirea Grandin
- Vârstnicul Steven E. Snow o salută pe Robin Linkhart
- Richard E. Turley jr.
1 / 2 |
Volumul este publicat în două părţi, fiecare în format mare, color, care prezintă fiecare pagină a manuscrisului istoric sub forma unei fotografii de înaltă rezoluţie şi a unor transcrieri realizate pe baza unui cod de culori. Pe lângă fotografiile şi transcrierile manuscrisului, volumul conţine, de asemenea, o listă cu copiştii şi tipografii implicaţi în crearea sa şi în tipărirea ediţiei din anul 1830 a Cărţii lui Mormon.
„Imaginile color, de înaltă calitate, ale celui mai complet manuscris al Cărţii lui Mormon le oferă cititorilor acestui volum o senzaţie fără precedent, ca şi cum ar ţine în mâini originalul”, a spus Richard E. Turley jr, istoric şi cronicar al Bisericii.
Publicarea volumului reprezintă un punct de referinţă important în colaborarea de lungă durată dintre istorici ai Departamentului de Istorie a Bisericii şi Comunitatea lui Hristos (fosta Biserică reorganizată a lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă).
„Ne face mare plăcere că ei au colaborat cu noi în acest proces şi au fost buni administratori ai acestui document nepreţuit”, a spus vârstnicul Steven E. Snow, din Cvorumul celor Şaptezeci, care slujeşte ca istoric şi cronicar al Bisericii, precum şi în calitate de director executiv al Departamentului de Istorie a Bisericii. „Este minunat să putem coopera aşa cum o facem şi să putem tipări acest volum special. Cred că membrii ambelor biserici vor găsi acest volum foarte, foarte interesant.” Biserica a ajutat la păstrarea acestui document.
„Ei bine, cred că este ceva remarcabil”, a spus Ronald E. Romig, din Comunitatea lui Hristos, care este directorul Centrului pentru vizitatori de la Templul Kirtland. „Îmi amintesc că au fost vremuri în care nu am colaborat tot atât de mult precum o facem în prezent, iar acest lucru este încurajator şi sunt foarte recunoscător pentru aceasta.”
Romig a adăugat: „Îi apreciem foarte mult pe erudiţii şi membrii personalului care au lucrat la proiectul Joseph Smith Papers (Documente referitoare la Joseph Smith). Nu doar că-i consider a fi colegi şi prieteni apropiaţi în multe privinţe, dar… am ajuns să apreciez cu adevărat modul în care au contribuit la păstrarea şi la punerea la dispoziţia publicului, nu doar a acestui manuscris, ci a multor documente sacre şi materiale scripturale cu privire la restaurare, care nu ar fi putut fi văzute dacă nu ar fi fost erudiţi”.
Mormonii consideră Cartea lui Mormon ca fiind o scriptură şi o studiază alături de Biblie, crezând că ea conţine o cronică a civilizaţiilor americane din vechime şi că este un alt testament al lui Isus Hristos.
De la începutul lunii aprilie şi până spre sfârşitul lunii iunie ale anului 1829, Joseph Smith a dictat textul existent al Cărţii lui Mormon dintr-o cronică din vechime. Acest prim manuscris, pe care el şi copiştii săi l-au creat, este cunoscut ca fiind manuscrisul original, iar publicarea lui va avea loc într-un volum viitor din seria Joseph Smith Papers (Documente referitoare la Joseph Smith). Mai puţin de 30% din manuscrisul original a rezistat unei distrugeri cu apă care a avut loc în secolul al XIX-lea. Cea mai mare parte a acelui manuscris se află în posesia Bibliotecii de Istorie a Bisericii, în oraşul Salt Lake.
După ce manuscrisul original a fost terminat şi Joseph Smith obţinuse serviciile unui tipograf, Smith a coordonat crearea unui al doilea exemplar, cunoscut sub denumirea de manuscrisul pentru tipărire. Crearea manuscrisului pentru tipărire a făcut ca cel original să poată fi păstrat în siguranţă în timp ce al doilea exemplar a fost dus în Palmyra, New York, la tipografia lui E. B. Grandin, unde a fost folosit pentru aranjarea tiparului pentru prima ediţie a Cărţii lui Mormon.
Manuscrisul pentru tipărire a intrat, în cele din urmă, în posesia Comunităţii lui Hristos, care îşi are sediul central în Independence, Missouri. Comunitatea lui Hristos l-a păstrat timp de peste 100 de ani şi a permis să fie prezentat în acest volum. Manuscrisul pentru tipărire este, în principiu, complet, din el lipsind doar trei rânduri din textul original.
Un alt articol despre istoria traducerii Cărţii lui Mormon va apărea în numărul din luna octombrie a anului 2015 al revistei Ensign a Bisericii şi este disponibil acum online. Atât introducerea noului volum, cât şi articolul din revistă vorbesc despre instrumentele pe care Joseph Smith le-a folosit pentru a traduce, iar ambele conţin fotografii care nu au mai fost văzute până acum cu o piatră a văzătorului pe care se pare că Joseph Smith a folosit-o pentru a traduce Cartea lui Mormon.
Piatra pe care el a folosit-o pentru a traduce a fost descrisă adesea ca fiind o piatră ciocolatie de formă ovală. Piatra a fost dată de Joseph Smith copistului său, Oliver Cowdery, iar apoi văduva lui Cowdery, Elizabeth Whitmer Cowdery, i-a dat-o lui Phineas Young. Young a dat-o apoi fratelui său, Brigham Young, al doilea preşedinte al Bisericii. După ce preşedintele Young a murit, una dintre soţiile sale, Zina D. H. Young, a donat-o Bisericii. În afară de această piatră a văzătorului, cronicile istorice indică faptul că Joseph Smith a avut şi alte pietre ale văzătorului de-a lungul vieţii sale.
Proiectul a fost susţinut de National Historical Publications and Records Commission (NHPRC) [Comisia privind publicaţiile şi consemnările istorice naţionale] , un departament al Arhivelor Naţionale. Volumele din seria Joseph Smith Papers (Documente referitoare la Joseph Smith) sunt supuse verificării amănunţite, atât din partea Bisericii, cât şi a erudiţilor din afara Bisericii.
Se anticipează că versiunea tipărită a seriei Joseph Smith Papers (Documente referitoare la Joseph Smith) va avea peste 20 de volume când va fi finalizată. Ea este împărţită în şase categorii: Jurnale, Revelaţii şi Traduceri, Istorii, Documente, Consemnări administrative şi Consemnări oficiale administrative şi de afaceri. Primul volum al proiectului a fost publicat în anul 2008. Pentru mai multe informaţii, accesaţi josephsmithpapers.org.
(Citate din cadrul conferinţei de presă)
„Suntem încântaţi că acest document va fi acum la dispoziţia erudiților şi a membrilor Bisericii pentru a-l citi şi studia după bunul lor plac”, a spus vârstnicul Steven E. Snow, din Cvorumul celor Şaptezeci, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Biblioteca de Istorie a Bisericii. „Lucrul bun cu privire la acest volum, precum şi la toate celelalte volume din seria Joseph Smith Papers (Documente referitoare la Joseph Smith) este acela că, la un moment dat, vor fi puse la dispoziţia publicului online şi gratuit.” Vârstnicul Snow slujeşte, de asemenea, ca istoric şi cronicar al Bisericii, precum şi în calitate de director executiv al Departamentului de Istorie a Bisericii.
„Aceasta reprezintă într-adevăr o contribuţie excepţională cu privire la studiul, cercetarea şi înţelegerea istoriei şi culturii sfinţilor din zilele din urmă”, a spus Robin Linkhart, preşedinta Celor Şaptezeci ai Comunităţii lui Hristos, în timpul acestui eveniment media. „Resursa extraordinară, care este formată din cele două volume, reprezintă decenii de cercetare asupra manuscrisului pentru tipărire.”