Libertatea religioasă este mult mai mult decât dreptul unei persoane de a crede ceea ce dorește. Ea este libertatea de a vorbi și acționa în acord cu crezurile noastre fundamentale. Libertatea religioasă protejează dreptul fiecărei persoane de a avea acele crezuri și de a le exprima fără a fi persecutată, incriminată sau a i se refuza drepturi egale. De asemenea, aceasta protejează dreptul oamenilor de a-și alege religia, de a-și schimba religia sau de a nu a avea nicio religie, dacă doresc acest lucru.
Acest drept este din ce în ce mai atacat, pus sub semnul întrebării și restricționat. Vârstnicul Ronald A. Rasband, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, a discutat despre acest subiect cu o congregație de studenți din cadrul Universității Brigham Young. Dânsul a declarat: „Societatea noastră a devenit atât de orbită în efortul ei de a îndrepta discriminarea abuzivă împotriva unei categorii de oameni, încât se află acum în pericolul de a crea o altă clasă victimizată: oameni de credință, asemenea vouă și mie”.
Dânsul a continuat dând exemple de școli religioase care sunt criticate pentru că solicită studenților ei să respecte un cod de conduită. Manageri generali ai unor companii mari sunt marginalizați sau forțați să demisioneze deoarece crezurile lor religioase nu mai sunt acceptate din punct de vedere politic, iar afacerile sunt închise sau falimentate pentru simplul motiv că își exprimă crezurile.
Este important de remarcat această tendință, deoarece toleranța față de diferite stiluri de viață a făcut ca modurile de viață religioase să fie puse sub semnul întrebării, amenințate și excluse din discursul public.
Articolul 18 din Declarația Universală a Drepturilor Omului emisă de Națiunile Unite stipulează: „Orice om are dreptul la libertatea gândirii, de conștiință și religie; acest drept include libertatea de a-și schimba religia sau convingerea, precum și libertatea de a-și manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu alții, atât în mod public, cât și privat, prin învățătură, practici religioase, cult și îndeplinirea riturilor.”
În mod asemănător, Articolul 11 de credință al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă afirmă: „Noi afirmăm că avem dreptul de a-L preaslăvi pe Dumnezeu Cel Atotputernic, așa cum ne îndeamnă propria conștiință, și recunoaștem tuturor oamenilor același drept de a preaslăvi cum doresc, unde doresc sau ceea ce doresc”.
Libertatea religioasă nu este importantă doar pentru membrii Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă, ci este necesară pentru practicarea tuturor religiilor. Profetul Joseph Smith a spus: „Sunt tot la fel de pregătit să mor pentru apărarea drepturilor unui prezbiter, baptist sau ale unui om bun de orice altă confesiune; căci același principiu care va submina drepturile sfinților din zilele din urmă ar submina și drepturile romano-catolicilor sau ale oricărei alte confesiuni care ar putea să nu se bucure de considerația opiniei publice și prea slabă pentru a se putea apăra singură”.
Totuși, Biserica lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă a declarat că „libertatea religioasă nu este absolută. Limitările privind activitățile religioase sunt potrivite acolo unde este nevoie pentru a proteja interese convingătoare, cum ar fi viața, proprietatea, sănătatea sau siguranța altora. Dar aceste limitări trebuie să fie cu adevărat necesare, nu o scuză pentru a limita libertatea religioasă”.
Este evident că libertatea religioasă este importantă pentru societate. Societățile prosperă când există libertate religioasă. Libertatea religioasă este asociată cu o rată a sărăciei mai mică, un sistem public de sănătate mai bun, mai multe drepturi pentru femei și minorități, o mai mică rată a inegalității privind venitul și cu o creștere economică (citiți: aici). Toată lumea are nevoie de libertatea religioasă, indiferent de religia lor.