Al doilea dintr-o serie de trei articole despre Biserica din întreaga lume.
A fi un bun mormon înseamnă, de asemenea, a fi un bun cetăţean
Pot sfinţii din zilele din urmă să-şi îndeplinească rolurile de cetăţeni în cadrul societăţii în care trăiesc şi să fie, de asemenea, fideli credinţei lor? Unii ar putea să conteste însăşi premisa: De ce trebuie să existe tensiuni între biserică şi patrie? Religia şi guvernul nu se pot ignora reciproc şi nici nu trebuie să fie în tabere adverse. Sfera spiritualităţii diferă de cea legislativă, dar cooperează cel mai bine când libertatea conştiinţei şi binele comun îşi fac loc reciproc.
Cezarul trebuie să primească ceea ce-i al său, dar la fel trebuie să se întâmple şi cu glasul sufletului.[1]
Sfinţii din zilele din urmă înţeleg această dinamică. Al doisprezecelea articol de credinţă afirmă: „Noi credem că trebuie să ne supunem regilor, preşedinţilor, conducătorilor şi magistraţilor şi să ne supunem, să onorăm şi să susţinem legea”. Mormonii cred, de asemenea, că „niciun guvern nu poate exista în pace, decât dacă sunt elaborate şi menţinute legi inviolabile pentru a garanta fiecărei persoane libertatea conştiinţei”[2]. Supunerea faţă de lege şi libertatea conştiinţei – două prerogative puternice – nu prea au altă variantă decât aceea de a conlucra.
Provocarea reprezentată de această interacţiune diferă de la loc la loc.
Existând în aproape fiecare ţară din întreaga lume, Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă are de-a face cu diferite culturi, obiceiuri şi legi. Aceste ţări au diferite tipuri de guverne, de valori politice şi de moduri de a înţelege libertatea. În lume, sunt peste 15 milioane de sfinţi din zilele din urmă, iar ei îşi urmează îndemnurile conştiinţei în ceea ce priveşte subiectele de actualitate ale zilei. Unii membri pot fi de acord cu orientarea politică locală şi naţională, iar alţii nu. Unii votează într-un fel, alţii într-altul. Crezurile mormone ale unui om nu-i impun acestuia o anumită identitate politică. Diversitatea opiniilor politice în rândul membrilor Bisericii din întreaga lume este un lucru bun şi productiv.
Mormonii din întreaga lume sunt atât patrioţi, câţi şi devotaţi Bisericii lor. Ei sunt modelaţi şi educaţi prin intermediul istoriei, artei şi literaturii ţărilor lor native şi contribuie la succesul propriilor comunităţi. Dragostea faţă de Biserică nu diminuează dragostea faţă de ţară. Dumnezeu a creat lumea cu minuni, bogăţii şi diversităţi incomensurabile de care noi să ne bucurăm.
Prin urmare, ce înseamnă să fii un bun cetăţean şi un om religios? Idealul spiritual al unei biserici se răspândeşte dincolo de turlele ei. În cea mai mare parte a lor, oamenii religioşi se consideră parte a unei societăţi mult mai numeroase şi încearcă s-o ajute. Se oferă voluntari în instituţiile societăţii civile, precum cele de caritate, în şcoli, asociaţii şi cluburi educative şi recreative. Ei le slujesc celor nevoiaşi în adăposturi, cantine ale săracilor şi spitale. Ei se informează în legătură cu subiectele de actualitate şi votează pentru candidaţi oneşti. Sunt la fel de dornici să vorbească precum sunt să asculte, să critice şi să rezolve.
Totuşi, în multe locuri din întreaga lume, legile şi circumstanţele sociale limitează libertatea conştiinţei a oamenilor şi a comunităţilor religioase. Potrivit Centrului de cercetare Pew, peste trei sferturi dintre locuitorii lumii trăiesc în naţiuni cu restricţii religioase.[3]
Probabilitatea ca societăţile să fie paşnice este mult mai mare când exprimarea crezurilor religioase este protejată şi când glasul fiecăruia este auzit. Studiile arată că protejarea diversităţii experienţei spirituale este în directă corelaţie cu o libertate politică şi civilă mai mare, cu o libertate a presei şi una economică mai mari, cu mai puţine conflicte armate, cu rezultate mai bune în domeniul sănătăţii, cu un venit mai mare, cu o educaţie mai bună în rândul femeilor şi un nivel mai ridicat al progresului general al omului.[4]
Efortul de a fi un bun cetăţean nu este niciodată uşor – implică raţiune, spirit civic şi răbdare. De-a lungul timpului şi al dezbaterilor, legile sunt, adesea, modificate pentru a răspunde nevoilor oamenilor. Este important atât să ne supunem legii, cât şi să îmbunătăţim legea. O astfel de reformă trebuie realizată prin mijloace legale, avându-se în vedere convingeri morale pentru binele general.
Oriunde trăiesc, sfinţii din zilele din urmă au responsabilitatea şi privilegiul de a face din colţul lor de lume un loc mai bun. Ei acţionează cu speranţa că cerinţele calităţii de cetăţean şi cele legate de conştiinţă vor fi luate în calcul în egală măsură şi în mod paşnic.
[1] Vezi Matei 22:21.
[2] Doctrină şi legăminte 134:2.
[3] Pew Research Center, „Latest Trends in Religious Restrictions and Hostilities”, 26 febr. 2015.
[4] Vezi Brian J. Grim şi Roger Finke, The Price of Freedom Denied (2011), p. 206.