Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă îşi îndeamnă membrii să fie cetăţeni buni în ţările în care trăiesc. Al doisprezecelea articol de credinţă al său declară: „Noi credem că trebuie să ne supunem regilor, preşedinţilor, conducătorilor şi magistraţilor şi să ne supunem, să onorăm şi să susţinem legea”.
Sfinţii din zilele din urmă cred, de asemenea, că „niciun guvern nu poate exista în pace, decât dacă sunt elaborate şi menţinute legi inviolabile pentru a garanta fiecărei persoane libertatea conştiinţei”.
Calitatea de cetăţean funcţionează cel mai bine ca un parteneriat atunci când oamenii şi guvernele cooperează pentru a proteja interesul comun.
A fi cetăţean bun înseamnă, de asemenea, a contribui la bunăstarea comunităţilor noastre. În general, sfinţii din zilele din urmă se văd ca făcând parte dintr-o societate mai mare şi încearcă să o îmbunătăţească. Mulţi dintre ei se oferă voluntari în instituţiile societăţii civile, cum ar fi organizaţii caritabile, şcoli, asociaţii şi cluburi educative şi recreative. Adesea, le slujesc celor nevoiaşi în adăposturi pentru oamenii fără locuinţă, cantine pentru săraci şi spitale. Ei caută să se informeze în legătură cu subiectele de actualitate şi votează pentru candidaţi oneşti.
Aşadar, calitatea de cetăţean este participarea activă în cadrul societăţii care invită la implicare, nu izolare. „Civ” este rădăcina unor cuvinte care abundă în limbajul nostru politic. Civilizaţie, civic, civism, civil, drepturi civile – toate indică felul în care ne tratăm unii pe alţii în efortul de a clădi pe scopuri comune. Este mai mult o chestiune de cultură, decât de lege, de datorie decât de drepturi.
Pentru mai multe informaţii, vezi următoarele articole:
Calitatea de cetăţean şi conştiinţa
Civil Society and the Church (Societatea civilă şi Biserica)
What Religious Freedom Requires of Us (Ce solicită libertatea religioasă din partea noastră)