Vârstnicul și sora Soares păstoresc în Portugalia, țara strămoșilor lor

Vârstnicul Ulisses Soares și soția dânsului, Rosana, s-au întors în Portugalia săptămâna aceasta pentru prima dată de când au fost conducătorii Misiunii Porto, Portugalia, în urmă cu douăzeci de ani. Vizita de patru zile a dânșilor a fost o ocazie de a evoca amintiri, de a păstori celor 45.000 de sfinți din zilele din urmă din țară și de a-și întări legătura lor comună cu această țară a strămoșilor lor.

„Mereu am visat la ziua în care mă voi întoarce aici și voi avea același sentiment pe care l-am avut când am fost președinte de misiune”, a spus vârstnicul Soares, care s-a născut în Brazilia. „Dar, astăzi, lucrurile sunt mai profunde. Faptul de a vedea unitatea care s-a format aici între membri, în Biserică și între conducătorii din Biserică este ceva ce nu pot descrie.”

„Mă simt ca acasă”, a adăugat sora Soares. „Este minunat că ne-am întors, deoarece am sânge portughez în vene.”

Vârstnicul și sora Soares și-au început misiunea în vara anului 2000. Cei trei copii ai lor aveau 13 ani, 9 ani și 5 ani. Ei au spus că familia lor a avut parte de miracole. Copiii lor au găsit prieteni, dragoste și familie.

Sora Soares a spus: „A fost minunat, deoarece copiii noștri s-au înțeles atât de bine. Lor le-a plăcut să stea aici și i-au iubit pe oameni, pe copii, școala și pe copiii de la Biserică. A fost minunat”.

Și vârstnicul Soares a descoperit mai multe despre strămoșii lui portughezi.

Într-o zi, discutând despre strămoșii lui în cadrul unei conferințe de district din Coimbra (orașul în care s-a născut unul dintre bunicii lui), o persoană pasionată de genealogie l-a întrebat pe președintele Soares care era numele bunicului său. Câteva luni mai târziu, bărbatul i-a arătat viitorului apostol sute de nume ale strămoșilor lui care au trăit între anii 1600 și 1800. Numele au fost luate din înregistrări care nu erau disponibile în Brazilia.

Vârstnicul Soares a spus că, după ce a primit acest dar neașteptat, sfinții portughezi au mers cu aceste nume la casa Domnului din Madrid, Spania. Acolo, pentru acele sute de persoane, membrii dedicați ai Bisericii au participat la ceremonii sacre despre care cei din Biserica lui Isus Hristos cred că vor uni familiile pentru totdeauna.

Apostolul a spus că aceste lucruri arată ce inimă mare au portughezii.

Dânsul a spus: „Ei sunt dispuși să se ajute și să se sprijine unii pe alții. Acest bărbat a venit la mine fără să îmi ceară ceva și a încercat să-și arate dragostea făcând muncă de întocmire a istoriei familiei pentru mine… Acesta a fost unul dintre cele mai mari miracole pe care le-am trăit în această țară”.

Vârstnicul Soares a spus că bunicii lui au adus cu ei tradițiile portugheze când au imigrat în Brazilia. Una dintre acele tradiții a fost faptul de a se aduna frecvent cu membrii familiei cu orice ocazie.

Vârstnicul Soares a spus: „A fost frumos să văd că bunicii mei și-au păstrat cultura de a se îmbrățișa și de a se sprijini unul pe altul chiar dacă nu trăiau în țara lor”. „Ei și-au creat propria țărișoară acolo în Brazilia. Și așa am crescut eu. Așa am fost crescut de părinții mei, care mi-au transmis mie o parte a culturii bunicilor mei.”

Părinții vârstnicului Soares s-au alăturat Bisericii lui Isus Hristos în anul 1965, când dânsul avea șase ani. Dacă părinții lui nu s-ar fi mutat în Brazilia, vârstnicul Soares nu ar fi aflat despre Biserică până în anul 1975, când Biserica a ajuns în Portugalia.

Vârstnicul Soares îi omagiază pe bunicii din partea mamei, care au fost creștini dintr-o altă biserică, pentru că au învățat-o pe mama lui cum să aibă o inimă plină de credință, ceea ce a pregătit-o să devină o sfântă din zilele din urmă.

Dânsul a spus: „Și acum m-am întors aici, în această țară minunată unde s-a născut bunicul meu, împărtășindu-mi mărturia despre Evanghelia lui Isus Hristos acestor oameni minunați”.

În cadrul acestei vizite de păstorire însemnate, soții Soares, însoțiți de alți conducători ai Bisericii, au atins inima multor sfinți din zilele din urmă și prieteni ai Bisericii în cadrul unor adunări speciale la care au participat tineri adulți necăsătoriți și misionari.

Vârstnicul Soares a explicat unui grup de tineri: „Avem o conexiune cu rădăcinile familiei noastre de aici; bunicii noștri din partea amândurora, din partea familiei mele și din partea familiei soției mele, erau portughezi”. În spiritul unei culturi mondiale a unității, vârstnicul Soares a spus zâmbind: „Acum puteți spune că unul dintre apostolii lui Isus Hristos este portughez, deoarece mi-am primit cetățenia portugheză în urmă cu trei ani. Așadar, acum sunt cu adevărat portughez”.

În cadrul ultimei adunări, care a fost transmisă în congregațiile din toată țara și în cele din națiunea insulară din Capul Verde, vârstnicul Soares ne-a învățat: „Ținând cont de toate preocupările noastre, de toate încercările, de toate atacurile dușmanului, cum este posibil să putem supraviețui tuturor acestor lucruri, să trecem peste încercările noastre și să fim fericiți? Frați și surori, invitația pe care Salvatorul ne-a făcut-o este să ne întoarcem inima către El. Aceasta este calea de a găsi fericire în această viață” .

Vârstnicul și sora Soares au spus că au fost impresionați de urările călduroase de bun venit acasă pe care le-au primit și încântați de tăria și credința pe care le-au văzut la frații și surorile lor portughezi.

„[Noi] ne rugăm mereu pentru ca Evanghelia să ajungă peste tot pe acest pământ”, a spus sora Soares. „Mă rog mereu ca aceasta să ajungă în toate părțile Portugaliei, pentru ca toți oamenii să aibă același privilegiu pe care noi îl avem de a asculta Evanghelia și de a ne bucura de frumusețea acesteia. Avem un templu în Portugalia și acest lucru este una dintre cele mai mari binecuvântări pe care le putem primi.”