La data de 11 septembrie 1857, un grup format din aproximativ 50-60 de miliţieni din sudul Utah-ului, alături de aliaţi indieni americani, au masacrat aproximativ 120 de imigranţi care călătoreau cu căruţele spre California. Acest eveniment tragic, în urma căruia au scăpat cu viaţa doar 17 copii cu vârsta maximă de şase ani, s-a petrecut într-o vale numită Mountain Meadows, situată la aproximativ 56 de kilometri sud-vest de oraşul Cedar.
Pentru că făptaşii au fost membri ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, Biserica a făcut mari eforturi pentru a alina suferinţele provocate de acel masacru. În anul 1999, preşedintele de atunci al Bisericii, Gordon B. Hinckley, s-a alăturat urmaşilor victimelor pentru a dedica un monument ridicat la locul tragediei. Începând de atunci, Biserica a lucrat alături de grupuri de urmaşi pentru a întreţine monumentul şi proprietatea înconjurătoare şi şi-a luat angajamentul de a îmbunătăţi şi îngriji zona în viitor.
De asemenea, într-un efort de a face cunoscute detaliile evenimentului, conducătorii sfinţi din zilele din urmă le-au permis accesul la arhivele Bisericii autorilor cărţii Massacre at Mountain Meadows (Masacrul de la Mountain Meadows) publicată în anul 2007. Vorbind în cadrul celei de-a 150-a comemorări a masacrului, la data de 11 septembrie 2007, preşedintele Henry B. Eyring a spus:
Deşi sunt angajaţi ai Bisericii, autorii au deţinut controlul total asupra redactării şi au tras propriile concluzii din colecţia completă de materiale istorice pe care le-au strâns. Li s-a permis accesul complet la toate materialele relevante deţinute de Biserică. Două dintre concluziile importante pe care ei le-au tras sunt (1) că mesajul care transmitea dorinţa şi intenţia lui Brigham Young de a nu avea de-a face cu acei imigranţi a ajuns prea târziu şi, (2) că responsabili de masacru au fost conducătorii locali ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă din zonele învecinate cu Mount Meadows, care deţineau şi poziţii civice şi militare, precum şi a membrilor Bisericii care au acţionat sub conducerea lor.
Deşi niciun eveniment din istorie nu poate fi cunoscut în totalitate, lucrarea acestor trei autori ne-a ajutat să ştim mai mult decât am ştiut vreodată despre acel eveniment tragic. Adevărul, pe care am ajuns să-l cunoaştem, ne întristează profund. Evanghelia lui Isus Hristos pe care noi o propovăduim se opune total uciderii cu sânge rece a bărbaţilor, femeilor şi copiilor nevinovaţi. În mod sigur, ea încurajează pacea şi iertarea. Ceea ce a fost făcut aici, cu mulţi ani în urmă, de către membrii Bisericii noastre reprezintă o abatere groaznică şi greu de iertat de la învăţăturile şi conduita creştină. Nu putem schimba ceea ce s-a întâmplat, însă ne putem aduce aminte de cei care au fost ucişi aici şi-i putem onora.
Ne exprimăm regretul profund pentru masacrul făcut în această vale, în urmă cu 150 de ani, şi pentru imensa şi inutila suferinţă trăită de victime, atunci, şi de rudele lor, în prezent.