Ţările cu mai multă libertate religioasă au mai multă pace. Iar ţările cu libertate religioasă scăzută au mai puţină pace.
Aşa susţin unele studii.[1] Acest lucru ar putea părea paradoxal. Până la urmă, nu este libertatea religioasă cea care produce mai multă tensiune aprobând mai multe credinţe? Nu diferenţele religioase împart în mod inevitabil societatea? Din experienţă nu este aşa.
Când ne gândim la pace, în general, avem în minte o regiune fără război, o naţiune fără conflict sau un oraş fără violenţă. Dar pacea înseamnă mai mult decât lipsa conflictului. Pacea este obiceiul de a accepta diferenţele, practica de a negocia neînţelegerile dintre duşmani. Este o cultură a dreptăţii. Chiar şi cele mai paşnice societăţi au parte de conflicte, dar ele nu permit ca acestea să le despartă.
Gândiţi-vă la Brazilia, ţara cu cele mai puţine restricţii religioase din lume. În timp ce a trecut printr-o schimbare dinamică de la romano-catolicism la penticostalism, protestantism şi alte credinţe, populaţia a reuşit să evite un conflict major al sectelor. „Având în vedere nivelul de schimbare religioasă din Brazilia”, spune cercetătorul Brian Grim, „este deosebit de remarcabil faptul că … nu au existat ostilități cauzate de convertiri sau prozelitism”[2]. Deşi, departe de a fi perfect, dialogul între diferitele comunităţi religioase a făcut faţă tensiunii.
Pacea are mai mulţi factori: istoria oamenilor, structura guvernului, mediul economic şi incluziunea politică. De asemenea, libertatea religioasă este esenţială. Ţările care protejează diversitatea religioasă tind să aibă mai puţine conflicte armate, libertăţi civile şi politice mai largi, libertăţi ale presei şi economiei mai bune, rezultate mai bune în sănătate, niveluri mai ridicate de venit, o educaţie mai bună şi, în ansamblu, o mai mare dezvoltare umană.[3]
Lumea pare să se mişte prin forţe mari, impersonale. Pieţele financiare, alianţele militare, organismele internaţionale şi elitele conducătoare joacă un rol în modelarea societăţilor. Dar căutând puţin mai mult vom vedea în joc tectonica subtilă a conştiinţei personale – căutarea scopului, abilitatea de a urma scopul, de a vorbi despre convingerile noastre, de a ne crea o identitate în anturajul semenilor noştri credincioşi şi libertatea de a ne schimba religia. Întrebarea cheie pentru pace este dacă putem avea încredere unii în alţii şi putem onora diferitele noastre căi religioase. Putem avea respect comun?
Profesorul Nilay Saiya explică de ce acest lucru este important: „Libertatea religioasă încurajează formele paşnice de activitate religioasă prin crearea unui spaţiu în care grupurile religioase să practice credinţa lor în mod liber, să expună public ideile lor despre informare religioasă, să contribuie pozitiv la evoluția societăţii şi să se angajeze în dezbateri prin căi deschise discursului, permiţând astfel să fie ascultate perspective diferite şi luând astfel, în mod implicit, posibilitatea extremiştilor de a câştiga lupta pentru minţi şi inimi.” [4]
Atunci când sunt înstrăinaţi de aceste pârghii ale vieţii civice, oamenii simt că nu au nicio influență în comunităţile lor iar unii chiar apelează la măsuri drastice. Acesta este unul dintre motivele pentru care profesorul Saiya adaugă faptul că „ţările religioase libere nu încurajează violenţa religioasă şi sunt mai puţin tolerante în privinţa acestui lucru”.[5]
În cele din urmă, libertatea religioasă nu înseamna eliminarea rivalilor şi intimidarea oamenilor pentru a fi de acord cu majoritatea. Ci, mai de grabă, libertatea religioasă înseamnă obţinerea păcii printre neînţelegeri şi reducerea fricii pentru ca fiecare să aibă siguranţa poziţiei sale legale în societate.
[1] Vezi Brian J. Grim şi Roger Finke, The Price of Freedom Denied (2011); „Five Key Questions Answered on the Link Between Peace and Religion”, Institute for Economics and Peace in conjunction with the Religious Freedom and Business Foundation, p. 17-18; Nilay Saiya, „Does Religious Liberty Encourage or Curb Faith-Based Terrorism?” Religious Freedom Institute, 12 iulie 2016.
[2] Brian Grim, „Brazil: A Lesson in the Peaceful Navigation of Religious Change”, Religious Freedom Project, Berkley Center for Religion, Peace & World Affairs, Universitatea Georgetown, 1 iunie 2015.
[3] Brian J. Grim şi Roger Finke, The Price of Freedom Denied (2011), p. 206.
[4] Nilay Saiya, „Does Religious Liberty Encourage or Curb Faith-Based Terrorism?” Religious Freedom Institute, 12 iulie 2016.
[5] Nilay Saiya, „The Religious Freedom Peace”, The International Journal of Human Rights, 9 iunie 2015.