Tinerii adulți din Bulgaria găsesc ocazii de a sluji și prietenie mai presus de cuvinte

În luna august a acestui an, voluntari entuziasmați ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinților din Zilele din Urmă au ajuns la o școală din Rusalya, Bulgaria, pregătiți să sape gropi pentru stâlpi pentru o nouă copertină. Spre surprinderea lor, au găsit o nevoie mai urgentă.

Conducta principală de apă care deservea căminul școlii se spărsese. Până să poată fi reparată, școala alimenta căminul cu apă printr-un furtun de grădină care se întindea pe toată suprafața proprietății.

Fără să clipească, tinerii adulți și-au schimbat planul, au luat lopeți și târnăcoape și au început să caute țeava spartă.

Download Photo

Un loc plin de siguranță și de ocazii

Școala asigură cazare și educație pentru 30 de copii din medii defavorizate, mulți din comunitatea romă, cu vârste cuprinse între 4 și 18 ani. Acesta este condus de Animari Kirilova Dimitrova și Zlatko Nakov Zlatkov, foști actori bulgari de teatru care și-au vândut bunurile pentru a crea un loc plin de siguranță, educație și ocazii pentru copiii nevoiași. Ei au spus că, pentru copii, este deosebit de important să vadă tineri slujind, să învețe din exemplul lor și să formeze legături cu ei.

„Proprietarii le sunt mamă și tată tuturor acestor copii”, a spus vârstnicul Boyd Anderson, misionar umanitar al Bisericii care a ajutat la organizarea evenimentului de slujire.

Biserica sprijină și planurile privind construirea unui nou cămin care ar permite școlii să deservească de două ori mai mulți copii. Tinerii adulți mai lucraseră la proprietate și anul trecut, ajutând la amenajarea exterioară, la curățenie și la înfrumusețare în timp ce planurile de construcție continuau să se dezvolte.

Printre cei care au revenit se numără Bryan Sigcha, un tânăr ecuadorian care locuiește în Germania și care a ajutat la organizarea conferinței din acest an. El a spus că și-a dorit dintotdeauna să-și ofere din timp și din abilități celorlalți. „Mă simt ca și cum m-am născut pentru asta”, a spus el.

Lucrările din acest an s-au schimbat imediat după ce a fost descoperită conducta de apă spartă. „Am săpat gropi, la propriu, pentru a găsi conducta de apă”, a spus vârstnicul Anderson. „Odată ce am găsit-o, am continuat să săpăm până am găsit locul pe unde se producea scurgerea de apă”.

Voluntarii au săpat tranșee adânci de aproape un metru, uneori lărgindu-le atunci când nu găseau țeava acolo unde se așteptau să fie. Datorită muncii lor, școala a reușit să înlocuiască conducta deteriorată la scurt timp după încheierea conferinței.

Mai mult decât o reparație

În timp ce voluntarii se pregăteau să plece, unul dintre proprietarii școlii l-a luat pe vârstnicul Anderson pe după umeri și și-a exprimat recunoștința. „Dacă nu ați fi venit”, a spus el, „nu știu ce am fi făcut”. Întoarcerea voluntarilor pentru al doilea an la rând le-a oferit lui Animari și lui Zlatko speranța unui parteneriat continuu. „Toate acestea ne dau sentimentul de fericire și pace că nu suntem singuri”, au declarat aceștia.

La o adunare de devoțiune din ultima lor seară, vârstnicul Anderson a observat că niciunul dintre tinerii adulți nu a vorbit despre cât de grea a fost munca; în schimb, amintirile lor s-au concentrat asupra copiilor.

Acest lucru a fost valabil și pentru Ivan Georgiev, în vârstă de 20 de ani, unul dintre cei doi tineri adulți bulgari care au participat. Membru al Bisericii de 11 luni, Ivan era nerăbdător să participe la prima lui adunare a Tinerilor Adulți Necăsătoriți și să cunoască persoane de vârsta lui. Când a auzit despre proiect, singura lui întrebare a fost: „Când plecăm?”

El se aștepta la munca fizică pe care a depus-o. Copiii, însă, l-au surprins. „Copiii străluceau, pur și simplu”, a spus el. Deși unii erau timizi, ei s-au apropiat de tinerii adulți cu interes. „Puteți vedea, din zâmbetele lor și din modul în care vă vorbesc, dragostea de care au parte”.

Uneori, elevii mai mari li se alăturau voluntarilor la săpat. Copiii mai mici stăteau în apropiere și, din când în când, luau o lopată pentru a-i ajuta și ei. În ultima zi, după ce au încheiat lucrările, grupul a petrecut câteva ore jucându-se cu copiii făcând baloane de săpun, stropindu-se cu apă și râzând împreună.

Slujire de durată

Deși majoritatea tinerilor adulți și a copiilor nu vorbeau aceeași limbă, tot au legat prietenii. „Chiar și în pofida barierei lingvistice, s-au creat legături minunate de prietenie”, a spus vârstnicul Anderson.

Președintele Nikolai Danev, președintele districtului Bulgaria, a declarat că experiența le-a oferit tinerilor adulți ocazia de a învăța caritatea pusă în practică. „Făcând pași mici plini de caritate, putem deveni mai atenți la nevoile altora”, a spus el.

Vârstnicul Yves Weidmann, o autoritate a zonei-Cei Șaptezeci care a participat la proiect, a spus că legătura personală dintre tinerii adulți și copii este ceea ce a făcut ca ultimele două conferințe de slujire din Bulgaria să fie atât de importante. Săptămâna conferinței a inclus și o vizită la Veliko Tarnovo, o seară de karaoke și o adunare de devoțiune de încheiere.

Download Photo

Vârstnicul Weidmann a spus că această conferință a adus o schimbare de durată. „În cadrul adunării noastre de mărturii și în conversațiile noastre, am putut simți puterea de transformare pe care această conferință de slujire a avut-o asupra fiecăruia dintre noi și cum ne-a adus mai aproape de Isus Hristos”, a spus el.

În Bulgaria, această nevoie a fost neașteptat de simplă și imediată: apă pentru un cămin plin de copii.

Tinerii adulți au venit pregătiți să sape gropi pentru o copertină. Au plecat după ce au ajutat la refacerea unei conducte esențiale de apă – și după ce au aflat că slujirea, chiar și în pofida limbilor diferite și a mediilor diferite de proveniență, poate crea legături care nu au nevoie de traducere.