Într-un discurs de la Oxford, vârstnicul Oaks a spus că guvernele ar trebui să asigure libertatea religioasă

„Niciunul dintre noi nu poate contesta importanţa religiei la nivel global – în politică, rezolvarea conflictelor, dezvoltarea economică, privind ajutoarele umanitare şi multe altele”, a spus vârstnicul Dallin H. Oaks din Cvormumul celor Doisprezece Apostoli al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă în timpul unei cuvântări rostite în data de 9 iunie 2016 la Colegiul St. Johns din cadrul Universităţii Oxford.

Apostolul mormon s-a adresat unui grup care dezbătea tema libertăţii religioase, în cadrul unor discuţii organizate de Seminarul privind Gândirea constituţională desfăşurat de Rothermere American Institute din cadrul Universităţii Oxford, de Programul privind guvernul constituţional iniţiat de Facultatea de Drept, de Programul privind religia şi relaţiile internaţionale (Regents Park College) şi de Oxford Journal of Law and Religion.

„Un guvern ar trebui să asigure libertatea religioasă pentru cetăţenii săi”, a afirmat vârstnicul Oaks, un fost judecător la Curtea Supremă din Utah şi profesor de drept la Universitatea Chicago, care a scris şi a vorbit despre libertatea religioasă mai bine de 50 de ani.

Vârstnicul Oaks a spus că glasuri proeminente discută despre protejarea religiei, care este menţionată în articolul 18 din Declaraţia Universală a Naţiunilor Unite privind Drepturile Omului publicată în anul 1948. „Alte glasuri caută să marginalizeze religia şi credincioşii prin limitarea libertăţii de a propovădui în biserici, sinagogi şi moschee, în timp ce interzic exercitarea credinţelor religioase în spaţii publice.

Miercuri, 8 iunie, cu o zi înainte de cuvântarea sa de la Oxford, vârstnicul Oaks a participat, de asemenea, la o întâlnire a unui grup parlamentar pentru libertatea internaţională a religiei sau a cultelor (APPG) format din membrii mai multor partide, care a avut loc în Camera Lorzilor din Parlamentul Regatului Unit de la Londra. Acest grup s-a format pentru a promova, în rândul parlamentarilor, mass-mediei, guvernelor şi oamenilor, faptul că libertatea religioasă la nivel internaţional este un drept al omului.

„În timp ce dreptul la libertatea religioasă sau a cultelor este esenţial pentru o societate civilizată, este important să încurajăm guvernele noastre să-l facă o prioritate”, a spus baroneasa Elizabeth Berridge, membră a Camerei Lorzilor din Marea Britanie şi co-preşedinte al APPG pentru Libertatea religioasă sau a cultelor internaţională. „Fiind unul dintre cele mai mari grupuri parlamentare, format din toate partidele din Marea Britanie, salutăm sprijinul a 24 de organizaţii independente, inclusiv sprijinul constant al Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. Un astfel de sprijin este de nepreţuit pentru lucrările parlamentare cu privire la acest drept vital al omului”.

Printre alţi participanţi la adunarea APPG se numără membri ai Camerelor Parlamentului, Robert P. George (Universitatea Princeton), preşedintele Comisiei Internaţionale din S.U.A. privind libertatea religioasă internaţională şi profesorul Cole Durham (Universitatea Brigham Young, Centrul Internaţional pentru Studii de Drept şi Religie). Baroneasa Berridge şi Robert P. George au vorbit, de asemenea, la adunarea din Oxford.

Robert P. George a spus la Oxford: „Nu doar guvernele trebuie să fie susţinători puternici ai libertăţii religioase. Grupările religioase au, de asemenea, o mare responsabilitate. Este necesar ca grupurile religioase să ajute, indiferent de diferenţele teologice sau culturale, pentru a face ca oamenii să aibă aceleaşi idei privind dezbinarea religioasă”. 

Rezultatele furnizate de Centrul de Cercetare Pew arată că 84 la sută din populaţia globului se identifică cu o anumită religie. Cu toate acestea, potrivit celor relatate de cei de la Pew, 87 la sută din locuitorii globului trăiesc în ţări cu restricţii mari sau foarte mari privind religia.

„Înţelegerea religiei şi a relaţiei sale cu preocupările globale şi cu guvernele este esenţială pentru a căuta să îmbunătăţim lumea în care trăim”, a spus vârstnicul Oaks marţi la Oxford.

Vârstnicul Oaks a continuat: „Deşi libertatea religioasă este interzisă în cea mai mare parte a lumii, iar în restul lumii este ameninţată de secularism şi extremism, eu vorbesc de idealul în care libertăţile pe care religia urmăreşte să le protejeze sunt inerente şi date de Dumnezeu, dar sunt implementate prin relaţii reciproc complementare cu guvernele care caută bunăstarea tuturor cetăţenilor lor.

Multe dintre cele mai importante progrese morale din civilizaţia occidentală au fost motivate de principii religioase şi au dus la adoptarea oficială a lor printr-o cuvântare rostită de la amvon”.

Vârstnicul Oaks a spus că mare parte a muncii de caritate din S.U.A. „a fost făcută iniţial de organizaţii religioase şi pornind de la anumite impulsuri religioase şi încă este sponsorizată în mare parte de acestea”. Dânsul a adăugat faptul că coeziunea societăţilor occidentale nu izvorăşte din aplicarea legilor, ci datorită acelora care se supun în mod voluntar statutelor datorită convingerilor lor religioase.

„Susţin faptul că învăţăturile religioase şi acţiunile înfăptuite din motive religioase ale credincioşilor sunt esenţiale pentru o societate liberă şi prosperă şi continuă să merite protecţie legală specială”, a explicat dânsul.

Vârstnicul Oaks a declarat că există responsabilităţi complementare între guverne şi religii şi că „guvernele au dreptul să se aştepte la respectarea legilor şi respectul pentru cultură” şi că nicio ţară nu trebuie să ofere adăpost organizaţiilor care promovează terorismul.

Dânsul a spus că funcţiile complementare ale religiei şi ale guvernului sunt „puse la încercare în mod serios” în Europa de astăzi.

„Afluxul masiv de refugiaţi de religie şi cultură preponderent musulmană în ţările cu o cultură şi religii diferite, creează în mod evident probleme de natură politică, culturală, socială, financiară şi religioasă”, a spus vârstnicul Oaks. Dânsul a dat exemplul propriei credinţe, Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, pentru a arăta cum religia şi organizaţiile religioase pot ajuta pe termen scurt şi lung.

Mormonii au oferit ajutor pentru refugiaţii din Europa, dar au sprijinit şi alte eforturi umanitare din întreaga lume, indiferent de apartenenţa religioasă. În 2015, Biserica a fost implicată în 177 de proiecte privind intervenţiile în situaţii de urgenţă în 56 de ţări. În plus, sute de proiecte, cum ar fi asigurarea de apă potabilă, imunizare şi asistenţă oftalmologică, au influenţat mai mult de un milion de persoane din întreaga lume.

Alte exemple includ un parteneriat realizat în anul 2015 între Ajutor caritabil oferit de SZU, partea umanitară a Bisericii, şi Fundaţia britanică AMAR pentru a construi centre de sănătate de bază pentru minoritatea yezidi din nordul Irakului care a fost atacată de ISIS, şi pentru a oferi alinare timp de cinci ani în sud-estul Asiei, unde, în anul 2004, a avut loc un cutremur şi un tsunami care a ucis mii de oameni din 14 ţări.

„Grija pentru cei săraci şi nevoiaşi nu este opţională sau accidentală în Biserica noastră”, a spus vârstnicul Oaks.

Dânsul şi-a încheiat cuvântarea discutând despre câteva avantaje pe care le are Biserica şi care o ajută să aibă un impact mai mare asupra lumii, avantaje precum voluntari cu experienţă, contribuţii financiare furnizate de membri şi o organizaţie de bază la nivel global care poate fi mobilizată imediat. În luna martie a anului 2016, conducătorii Bisericii le-au încurajat pe femeile de toate vârstele să ajute refugiaţii din comunităţile lor locale.

Vârstnicul Oaks va vorbi, de asemenea, la J. Reuben Clark Law Society din Marea Britanie şi în cadrul conferinţei anuale Ireland Chapter Inaugural, care va avea loc vineri, 10 iunie, la Chorley, Lancashire.