Comentarii

Femei care au conștiință

Al treilea dintr-o serie de șapte articole care se referă la libertatea religioasă pe plan internațional

Nu sunteți totdeauna în siguranță când faceți ce credeți că este drept.

Exprimarea celor mai profunde convingeri și trăirea potrivit celor mai înalte adevăruri pot constitui o provocare pentru mediul cultural din jurul dumneavoastră. Libertatea conștiinței este foarte importantă în exercitarea libertății de a alege, în special când avem parte de opoziție. Noi ne formăm identitățile adoptând un punct de vedere cu privire la ce este drept și ce este greșit.

Acest drept, câștigat la naștere, ne aparține nouă, tuturor. Conștiința nu are gen.

 

În țări din lumea întreagă, actele de conștiință, chiar dacă nu sunt periculoase pentru nimeni, sunt urmate de pedepse. Neînțelegerile apar când minoritățile își exercită prezența în viața publică. Persecuțiile religioase fac rău tuturor, dar în special femeile și fetele par să fie afectate în mod deosebit. În multe culturi și sisteme legale, este foarte puțin probabil ca ele să primească protecție. Limitarea exprimării religioase îngrădește accesul femeilor la numeroase credințe.

Malala Yousafzai este o tânără musulmană care luptă pentru educația femeilor și a copiilor. Ea a fost amenințată pentru eforturile ei și în anul 2012 a fost împușcată într-un autobuz al școlii în Pakistan. Malala a supraviețuit și a câștigat premiul Nobel pentru pace. Ea crede că poate fi fidelă religiei ei în timp ce, de asemenea, promovează drepturile femeii.[1]

Conducătoare ale credinței Baha’i din Iran, Mahvash Sabet și Fariba Kamalabadi, au fost arestate în anul 2008 și condamnate la 20 de ani de închisoare pentru practicarea religiei lor. Acuzate de „propagandă împotriva sistemului”, aceste mame de vârstă mijlocie stau în condiții aspre în închisoare. Potrivit unei prizonier eliberat , ele „nu simt ură în inimile lor”.[2]

Ma Huichao, o femeie creștină din China, a fost recent condamnată la trei ani de închisoare pentru că a ținut o clasă de studiu al Bibliei în casa ei.[3]

Două surori musulmane, Zulhumor Hamdamova și Mehrinisso Hamdamova, au fost arestate în Uzbekistan în anul 2009 pentru ținerea unor adunări religioase. Poliția a făcut o descindere în casa lor și acum ele ispășesc sentințe de lungă durată în închisoare și, în același timp, lucrează într-o tabără de muncă în care sănătatea lor se înrăutățește.[4]

Nadia Murad face parte din religia Yazidi și este din zona nordică a Iraqului. În anul 2014, satul ei a fost atacat de teroriști ai Statului Islamic. Ea și mii de alte femei au fost violate, forțate să se căsătorească, ținute în sclavie și forțate să se convertească. Ea a scăpat și acum lucrează cu avocata pentru apărarea drepturilor omului, Amal Clooney, pentru a obține dreptate pentru poporul ei. Împreună, aceste două femei depun mărturie în fața curților de justiție internaționale, vizitează taberele de refugiați și își fac glasul auzit în presa mondială.[5]

Libertatea religioasă este unul dintre cele mai importante drepturi ale femeilor. Fără ea, spun oamenii de știință Brian Grim și Jo-Ann Lyon, „grupurile minoritare, inclusiv femeile, nu vor fi la masa tratativelor și glasurile lor importante, productive și creative nu vor fi auzite”. Rezultatul este inegalitate și reprimare. Grim a participat la un studiu recent care arată „legături clare între libertatea religioasă, stabilitatea economică și împuternicirea femeilor”.[6]

Toate drepturile cooperează pentru a promova demnitatea umană. Kristina Arriaga și John Ruskay, amândoi experți în acest domeniu, cred că libertatea religioasă ajută la împlinirea potențialului femeilor. „Susținătorii drepturilor omului, în mod deosebit susținători ai drepturilor femeilor, pot înainta în promovarea cauzei lor când se unesc cu susținătorii libertății religioase”.[7]

Cel mai bun tip de libertate religioasă dă posibilitate femeilor să hotărască ce crezuri să aibă, să vorbească atunci când văd nereguli în punerea în practică a tradițiilor din credințele lor, să aleagă o religie diferită și să participe la viața societății. Fiecare țară are sisteme diferite de urmărire a drepturilor femeilor. Dar când libertatea religioasă este respectată, femeile pot recurge mai mult la lege și au ocazii de educație mai bune.[8] Aceasta le permite să aibă roluri de conducere în îmbunătățirea comunităților lor.

Stabilitatea se bazează pe bunăstarea femeilor. Valerie Hudson, expertă în domeniul politicilor externe, a afirmat: „Există o puternică și importantă legătură între siguranța statului și siguranța femeii. De fapt, lucrul care indică cel mai bine pacea existentă într-un stat nu este nivelul de bunăstare, nivelul de democrație sau identitatea lui etno-religioasă; lucrul care indică cel mai bine pacea existentă într-un stat este modul în care sunt tratate femeile”.[9]

O lume în care femeilor li se permite să-și urmeze conștiința este o lume a păcii și a posibilităților mai mari.

[1] Vezi biografia lui Malala Yousafzai, www.nobelprize.org, și „Malala Yousafzai: «I’m a Feminist and a Muslim»”, Channel 4 News, 15 dec. 2015, www.channel4news.com.

[2] Roxana Saberi, „In Iran, Shackling the Baha’i Torchbearers”, Washington Post, 28 aug. 2010; „Seven Baha'i Leaders Given Harsh Prison Sentence”, amnestyusa.org.

[3] Stoyan Zaimov, „Chinese Christian Woman Sentenced to 3 Years in Prison for Holding Bible Study”, The Christian Post, 2 ian. 2017.

[4] Mushfig Bayram, „Uzbekistan: More Jailings, Long-Term Prisoners' Sentences Increased”, Forum 18 News Service, 18 nov. 2016.

[5] Robert Guest, „Two Women, One Cause”, The Economist 1843, februarie/martie 2017.

[6] Brian Grim și Jo-Ann Lyon, „Religion holds women back. Or does it?” World Economic Forum, 17 nov 2015; vezi, de asemenea, Brian J. Grim, Greg Clark și Robert Edward Snyder, „Is Religious Freedom Good for Business?: A Conceptual and Empirical Analysis”, Interdisciplinary Journal of Research on Religion, vol. 10 (2014).

[7] Kristina Arriaga și John Ruskay, „Empower Women by Standing for Religious Freedom”, Religion News Service, 9 dec. 2016.

[8] Brian J. Grim și Roger Finke, The Price of Freedom Denied (2011), p. 206.

[9] Valerie M. Hudson, „What Sex Means for World Peace”, Foreign Policy, 24 apr. 2012.

Îndrumări cu privire la stilul de scris:Când faceţi referire la Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, vă rugăm să folosiţi numele întreg al Bisericii în prima menţiune. Pentru mai multe informaţii despre utilizarea numelui Bisericii, consultaţi Îndrumări cu privire la stilul de scris.