Declaraţie publică pe tema libertăţii religioase şi nediscriminării

Textul integral a conferinţei de presă în care reprezentanţi oficiali ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă au făcut o declaraţie publică pe tema libertăţii religioase şi nediscriminării.

Bun venit şi prezentări făcute de 

vârstnicul D. Todd Christofferson 

Bună dimineaţa! Vă mulţumim că aţi venit. Sunt vârstnicul D. Todd Christofferson şi sunt aici pentru a prezenta această conferinţă de presă în calitatea mea de unul dintre cei doisprezece apostoli ai Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă. Sora Neill Marriott, membră a Preşedinţiei generale a Tinerelor Fete şi vârstnicii Dallin H. Oaks şi Jeffrey R. Holland, din Cvorumul celor Doisprezece Apostoli, vor vorbi pe rând, fiecare câte trei-patru minute, pentru a ne face cunoscute comentariile dânşilor. 

Deşi Biserica are multe interacţiuni zilnice cu mass-media, 
noi nu ţinem prea des conferinţe de presă – poate o dată pe an sau o dată la doi ani, când avem de făcut un anunţ important sau ceva foarte important de spus. Şi, astăzi, avem de spus ceva important. Dorim să vă împărtăşim îngrijorările noastre legate de tensiunile tot mai mari şi prăpastia care se formează între cei care susţin libertatea religioasă şi cei care susţin drepturile homosexualilor. Celor care urmăresc îndeaproape activitatea Bisericii şi care sunt familiarizaţi cu învăţăturile şi poziţiile sale legate de diferitele aspecte sociale le va fi limpede că nu anunţăm astăzi nicio schimbare în doctrină sau în învăţăturile Bisericii. 

Însă sugerăm un pas înainte prin care cei cu puncte de vedere diferite legate de aceste aspecte complexe pot căuta împreună soluţii care vor fi corecte pentru toată lumea. 

După comentariile noastre, unii dintre noi vor rămâne pentru a vă răspunde şi clarifica personal orice întrebare. 

Sora Marriott, în calitatea dânsei de membră a Comitetului Bisericii pentru Afaceri publice, va începe, iar dânsa va fi urmată de vârstnicii Oaks şi Holland. 

 * * *
Sora Neill Marriott 

Mă numesc Neill Marriott şi mă bucur să fiu astăzi aici, alături de vârstnicii Christofferson, Oaks şi Holland reprezentând Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă, pentru a vă împărtăşi punctele noastre de vedere legate de discuţia neîntreruptă despre libertatea religioasă. Deşi, în principal, ne adresăm publicului american, îi includem şi pe membrii noştri care depăşesc cifra de 15 milioane la nivel mondial, mulţi dintre ei locuind în alte naţiuni care au de-a face cu aceleaşi situaţii de care avem parte aici, în Statele Unite. 

Această naţiune este implicată într-o mare dezbatere despre căsătorie, familie, conştiinţă personală, drepturi colective şi locul libertăţii religioase în societatea noastră. Rezultatul final al acestei dezbateri va influenţa, în mare măsură, dacă milioane de oameni din medii diferite şi cu puncte de vedere şi valori diferite vor trăi împreună în armonie într-un un viitor previzibil. 

În orice societate democratică, diferenţele duc adesea la tensiuni. Astfel de tensiuni nu trebuie să inspire teamă decât dacă ele devin atât de extreme încât ameninţă să distrugă esenţa societăţii. 

Chiar dacă acest lucru s-a întâmplat în anumite momente ale istoriei noastre, ne atingem potenţialul maxim de cetăţeni când schimbul de puncte de vedere diferite, făcut public în mod liber şi amănunţit în cadrul unei dezbateri naţionale, duce, în final, la compromis şi decizii, iar noi, ca naţiune, mergem mai departe mai puternici decât înainte. 

Dezbaterea despre care vorbim astăzi este despre cum să susţii drepturi pentru cineva fără a lua drepturile altcuiva. Într-o tabără a dezbaterii, avem susţinătorii drepturilor LGBT (Colectivitatea lesbiană, gay, bisexuală şi transsexuală). Această mişcare a apărut după secole de batjocură, persecuţie şi chiar violenţă asupra homosexualilor. Într-un final, cea mai mare parte a societăţii a recunoscut că un asemenea tratament este pur şi simplu greşit şi că anumite drepturi umane de bază, precum garanţia unui loc de muncă sau un loc în care să trăiască, nu trebuie să depindă de orientarea sexuală a unui om. 

Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă consideră că relaţiile sexuale care nu sunt între un bărbat şi o femeie care sunt căsătoriţi sunt în contradicţie cu legile lui Dumnezeu.

Această poruncă şi doctrină vine din scriptura sacră, iar noi nu avem dreptul de a o schimba. Totuşi, Dumnezeu este iubitor şi milos.
Inima Sa este deschisă în mod egal către toţi copiii Săi şi El Se aşteaptă ca noi să ne tratăm unul pe altul cu dragoste şi corectitudine. În viaţa lui Isus Hristos există multe dovezi care demonstrează că El a fost ferm în ţinerea legilor lui Dumnezeu şi că, în acelaşi timp, El i-a ajutat pe cei care erau marginalizaţi, deşi a fost criticat pentru că a făcut aceasta. Minorităţi rasiale, femei, persoane în vârstă, oameni cu dizabilităţi fizice sau psihice, precum şi persoane cu ocupaţii nepopulare, toţi au avut parte de empatia Salvatorului omenirii.

Acesta este motivul pentru care Biserica a susţinut public legi şi decrete care protejează oamenii LGBT împotriva discriminării legate de locuinţe şi angajări. 

 * * *

Vârstnicul Dallin H. Oaks 

Între timp, cei care caută protecţia conştiinţei şi exprimării religioase şi libera exercitare a religiei lor privesc alarmaţi la erodarea constantă a libertăţilor preţioase garantate de Constituţia Statelor Unite. Începând cu anul 1791, garanţiile libertăţii religioase incluse în Primul Amendament au asigurat toţi cetăţenii că pot avea orice punct de vedere religios doresc şi că sunt liberi să exprime acele crezuri şi să acţioneze conform lor atât timp cât aceste acţiuni nu periclitează sănătatea sau siguranţa publică. Aceasta este una dintre libertăţile americane cele mai preţuite şi mai definitorii. Şi totuşi, astăzi, vedem noi exemple de atacuri, din ce în ce mai dese, asupra libertăţii religioase. Dintre ele, putem enumera:

În statul California, la 24 de grupuri de studenţi creştini li s-a refuzat recunoaşterea, deoarece ele cer conducătorilor lor să-şi împărtăşească crezurile creştine. Sistemul universitar forţează aceste grupuri să-şi compromită conştiinţa religioasă dacă doresc să fie recunoscute. 

Recent, într-unul dintre cele mai mari oraşe din America, avocaţi ai guvernului au adus în faţa instanţei anumiţi predicatori din cauza unor predici şi note prin care se opuneau unei noi legi cu privire la aspecte religioase. Aceşti predicatori au avut parte nu doar de intimidare, ci au fost şi acuzaţi pentru că insistau ca un nou decret cu privire la drepturile homosexualilor să fie supus votului populaţiei.

În urmă cu mai mulţi ani, un gimnast medaliat cu aur la Olimpiadă – din întâmplare, era sfânt din zilele din urmă – a fost selecţionat să conducă delegaţia americană la Jocurile Olimpice. El a fost forţat să renunţe la calitatea de conducător onorific al echipei, deoarece susţinătorii drepturilor homosexualilor au protestat pentru că el susţinuse Proposition 8 în California. În mod ironic, lui i s-a refuzat aceeaşi libertate a conştiinţei pe care comentatorii o solicitau pentru sportivii homosexuali pe care el i-ar fi reprezentat simbolic. 
 
De curând, conducătorul unei mari corporaţii americane a fost forţat să demisioneze din postul său din cauza unei reacţii bine mediatizate faţă de crezurile lui personale. 

Din nefericire, lista se măreşte. Acuzaţiile de bigotism făcute asupra oamenilor doar pentru că ei sunt motivaţi de crezurile şi conştiinţa lor religioasă au un efect înspăimântător asupra libertăţii de exprimare şi a dezbaterii publice. Când oamenii religioşi sunt intimidaţi în mod public, se fac represalii asupra lor, sunt constrânşi să demisioneze sau sunt făcuţi să sufere pierderi personale deoarece şi-au înălţat glasul în public, au făcut donaţii pentru o anumită cauză sau au participat la vreo alegere, atunci cea care pierde este democraţia noastră. Asemenea tactici sunt în fiecare aspect al lor la fel de rele precum refuzul de a angaja, de a oferi un adăpost sau servicii publice din cauza rasei sau sexului. Bisericile trebuie să ia o poziţie la fel de fermă precum oricare altă entitate atunci când ies în public pentru a lua parte la dezbateri publice legate de legi.

Una dintre ironiile de astăzi o constituie faptul că unii dintre cei care au luptat atât de mult pentru drepturile LGBT încearcă acum să respingă drepturile altora de a nu fi de acord cu propunerile lor publice legate de legi. Preţiosul drept constituţional al libertăţii de exprimare nu exclude niciun om şi niciun grup, iar o societate este cu adevărat liberă când respectă libertatea exercitării religioase, exercitării conştiinţei şi a exprimării tuturor, inclusiv a minorităţilor nepopulare. 

Astăzi, legislatorilor la nivel de stat din întreaga ţară li se cere să consolideze legi legate de aspecte LGBT pentru a asigura accesul corect la locuinţe şi locuri de muncă. Conducerea Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă este cunoscută ca susţinătoare a unor astfel de măsuri. Totodată, avem nevoie urgentă de legi care să protejeze comunităţile şi oamenii religioşi împotriva discriminării şi represaliilor pentru că îşi revendică drepturi esenţiale privind libertatea de exprimare şi de practicare a religiei, lucruri care stau la baza identităţii noastre ca naţiune şi a moştenirii noastre ca cetăţeni. 

Deoarece suntem întrebaţi adesea care este poziţia noastră în legătură cu aceste aspecte, Biserica lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă afirmă următoarele principii bazate pe învăţăturile lui Isus Hristos, precum şi pe corectitudinea faţă de toţi oamenii, inclusiv faţă de oamenii religioşi: 

1. Noi afirmăm că toţi oamenii au dreptul dat de Dumnezeu şi care este constituţional de a trăi conform religiei lor aşa cum îi îndeamnă propria conştiinţă fără a periclita sănătatea sau siguranţa celorlalţi. 

2. Suntem de acord că aceeaşi libertate a conştiinţei trebuie să fie valabilă pentru bărbaţii şi femeile de pretutindeni de a putea urma credinţa pe care o aleg, sau de a nu urma nicio credinţă, dacă aceasta este alegerea lor.

3. Noi credem că legile trebuie elaborate astfel încât să pună în balanţă protejarea libertăţilor tuturor oamenilor şi respectarea celor cu valori diferite.

4. Respingem persecuţia şi represaliile de orice fel, inclusiv persecuţia bazată pe rasă, etnie, crezuri religioase, circumstanţe economice sau diferenţe legate de sex sau orientare sexuală. 

Facem apel la autorităţile locale, de stat şi federale să slujească tuturor celor pe care îi reprezintă promulgând legi care să protejeze libertăţi religioase vitale pentru oameni individuali, familii, biserici şi alte grupuri religioase protejând în acelaşi timp drepturile cetăţenilor LGBT în aspecte precum obţinerea unei locuinţe, unui loc de muncă, precum şi cazarea şi acceptarea lor în hoteluri, restaurante şi mijloace de transport în comun –protecţii care nu sunt asigurate în multe locuri din ţară. 

 * * *

Vârstnicul Jeffrey R. Holland 

Respectarea drepturilor tuturor oamenilor – inclusiv a drepturilor lor religioase – necesită înţelepciune şi judecată, compasiune şi corectitudine. 
Din punct de vedere politic, necesită în mod sigur devotament la cel mai înalt nivel din partea funcţionarilor de rang înalt. Nu se rezolvă nimic dacă vreuna dintre părţi recurge la intimidări, strângerea de capital electoral sau la acuzaţii de bigotism.

Acestea sunt lucruri serioase şi este nevoie ca minţi serioase să le trateze dând dovadă de consideraţie şi respect. 

Despre ce drepturi religioase vorbim? Pentru început, ne referim la dreptul constituţional garantat al comunităţilor religioase de a funcţiona conform principiilor credinţei lor. Acesta include dreptul lor de a-şi propovădui crezurile de la amvon şi în sălile de clasă ale bisericii, de a-şi împărtăşi public punctele de vedere, de a-şi alege propriii conducători şi de a le sluji membrilor lor în mod liber.

Este inclus dreptul de a folosi proprietăţile bisericii în acord cu crezurile lor fără critici din partea guvernului. Desigur, asemenea drepturi nu trebuie niciodată exercitate în moduri care periclitează sănătatea publică sau siguranţa personală. Ele ar trebui să înglobeze aspecte precum obţinerea unui loc de muncă, standarde ale codurilor de onoare şi acreditarea în cadrul şcolilor bisericeşti. Aceasta pentru că afacerile deţinute de biserică sau entităţile care sunt direct legate de scopurile şi funcţiile bisericii trebuie să aibă aceeaşi poziţie cu privire la standardele şi practicile legate de angajare ca biserica însăşi. 

Cu siguranţă, drepturile religioase trebuie să includă dreptul familiei de a preaslăvi şi de a desfăşura activităţi religioase acasă, dacă aşa consideră, şi al părinţilor de a-şi învăţa copiii potrivit valorilor religioase pe care le au – conştientizând faptul că, atunci când copiii vor fi suficient de mari, îşi vor alege propria cale. 

Pe lângă protecţiile instituţionale, fiecare om religios în parte trebuie să-şi păstreze drepturile constituţionale. Aceasta include viaţa trăită în acord cu crezurile sale religioase profunde, inclusiv alegerea profesiei sau locului de muncă ori slujirea într-o funcţie publică fără a avea parte de intimidări, constrângeri sau represalii din partea unui alt grup. De exemplu, un medic sfânt din zilele din urmă care nu doreşte să facă avorturi sau inseminare artificială unui cuplu de lesbiene nu trebuie să fie forţat să facă acest lucru împotriva conştiinţei sale, mai ales când sunt alţii dispuşi să facă acest lucru. Un alt exemplu, un farmacist catolic dintr-un cartier, care refuză să vândă „pilula de a doua zi” când lanţuri farmaceutice mari o pun la dispoziţie, n-ar trebui să aibă parte de intimidare sau boicotare pentru a fi obligat să-şi încalce conştiinţa. 

Cu ajutorul înţelegerii şi al bunăvoinţei, inclusiv al unor compromisuri, niciunul dintre aceste drepturi garantate oamenilor religioşi nu va încălca drepturile homosexualilor care doresc să-şi trăiască viaţa potrivit propriilor drepturi şi principii.
 
Haideţi să încheiem subliniind acest punct ca fiind o alternativă la retorica şi intoleranţa care de prea mult timp a ajuns să caracterizeze dezbaterea naţională pe această temă. Trebuie să găsim modalităţi de a da dovadă de respect faţă de cei ale căror crezuri, valori şi moduri de a se comporta diferă de ale noastre, în timp ce nu suntem niciodată forţaţi să ne negăm sau să ne abandonăm crezurile, valorile şi modurile de a ne comporta în cadrul acestui proces. Drepturile fiecărui cetăţean sunt cel mai bine protejate când fiecare persoană şi fiecare grup protejează pentru alţii acele drepturi care doresc să fie protejate pentru sine. 

Astăzi, am făcut cunoscute îngrijorările Bisericii legate de erodarea libertăţilor religioase făcând apel, în acelaşi timp, la corectitudine faţă de toţi oamenii. Amintim tuturor o declaraţie oficială făcută de Biserică în anul 1835, o declaraţie inclusă în mod oficial în textele sale sacre şi cunoscută ca Doctrină şi legăminte. Textul acelei scripturi reafirmă ambele elemente ale poziţiei pe care o avem astăzi.
Primul, acela că toţi suntem răspunzători în faţa lui Dumnezeu pentru exercitarea în mod corespunzător a crezurilor noastre religioase şi facem apel la toţi sfinţii din zilele din urmă să-şi exercite în mod responsabil libertatea religioasă. Al doilea, acela că scriptura stabileşte rolul corespunzător al guvernului legat de protejarea interesului public fără a încălca exercitarea liberă, ceea ce numeşte „libertatea sufletului”. Acum, după 180 de ani, hotărârea 
membrilor Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă de a fi cetăţeni responsabili în timp ce apără şi libertatea religioasă rămâne la fel de fermă.

 Vă mulţumim că ne-aţi ascultat!

* * *

Acum, Michael Otterson va ruga personalul de Afaceri publice să organizeze solicitările de interviuri personale cu vârstnicii Oaks şi Christofferson. Reporterii vor merge primii. 
Astăzi, din cauza timpului limitat, fiecare interviu în direct va dura maximum trei minute. 
Însă, dacă reporterii doresc un interviu mai lung, în următoarele câteva zile, pentru anumite emisiuni, vom fi bucuroşi să le planificăm împreună cu dânşii. Jurnaliştilor din presa scrisă li se va acord puţin mai mult timp astăzi. 
Cu noi, astăzi, se află şi vârstnicul Von Keetch, avocat foarte bun cunoscător al dreptului constituţional, care vă poate oferi mai multe informaţii sau poate vorbi în mod oficial, după cum doriţi. 

 * * *

Puteţi urmări conferiţa în limba engleză aici: